Unirea Principatelor Române reprezintă o pagină importantă de istorie, demonstrând de-a lungul veacurilor dorința unei națiuni de a rămâne unită în jurul valorilor și a intereselor naționale. Ziua de 24 ianuarie 1859 este punctul de pornire care a dus la făurirea României moderne.
Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire ( Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia ) reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească într-un singur stat.
Contextul intern și internațional
Unirea Principatelor a fost ideea centrală a perioadei ce a urmat revoluției de la 1848. Conditiile interne nu erau favorabile unirii, mai ale după ce în 1849 prin convenția încheiată între puterea suzerană-Turcia și puterea protectoare-Rusia la Balta Liman, autonomia principatelor a fost și mai mult restrânsă.
Împrejurările externe au fost însă favorabile românilor. În străinătate, românii și-au propovăduit cauza după 1848, articole favorabile unirii au fost publicate în presa franceză, engleză și italiană, țări considerate a fi favorabile cauzei românești. Puternicul curent unionist existent în răndul românilor, precum și interferarea intereselor Marilor Puteri în sud-estul Europei au făcut ca unirea Principatelor Române să devină o problemă europeană. Ea a fost discutată la Congresul de pace de la Paris (1856), care punea capăt războiului Crimeii (1853-1856). Cele șapte puteri prezente la Paris au avut atitudini diferite , dictate de prorriile interese:în favoarea Unirii s-au pronunțat Franța, Rusia, Prusia, Sardinia, Anglia, iar împotrivă s-au declarat Turcia și Austria. Deciziile adoptate de Tratatul de pace prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, alegerea în Țara Românească și Moldova a unor Adunări ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii.
Calea plebiscitar-diplomatică în slujba Unirii Principatelor Române
Pentru înfăptuirea unirii Principatelor Române, românii au folosit cu abilitate calea plebiscitar-diplomatică. Adunările ad-hoc, cuprinzând reprezentanți aleși din diverse categorii sociale, au exprimat în 1857 voința de unire a Principatelor sub un principe străin și au solicitat neutralitate politică internațională. Puterile europene întrunite la Paris în 1858 pentru a lua în discuție cererile Adunărilor ad-hoc , au adoptat o Convenție care prevedea o unire formală, statul urma să se numească Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, fiecare având domn și instituții proprii. Doar două instituții erau comune: Comisia Centrală de la Focșani și Înalta Curte de Justiție și Casație. Așadar, Convenția de la Paris nu împlinea, dar nici nu anula speranța de unire a Principatelor.
1859-Alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza
Pentru înfăptuirea Unirii Principatelor a fost identificată o soluție care respecta Convenția de la Paris și punea puterile europene în fața faptului împlinit. Astfel, adunările elective de la Iași și București au ales ca domn aceeași persoană, pe cunoscutul revoluționar pașoptist Alexandru Ioan Cuza ( la 5 ianuarie în Moldova și 24 ianuarie 1859 în Țara Românească). 24 ianuarie a devenit ziua Unirii Principatelor și a formării statului român modern.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)
În timpul domniei lui Cuzas-au pus bazele României moderne, s-a consolidat unirea, s-au diversificat instituțiile și s-a întărit autonomia țării în raport cu Marile Puteri.
Marile reforme adoptate :
Secularizarea averilor mănăstirești
Statutul dezvoltator al Convenției de la Paris
Legea rurală
Legea instrucțiunii publice
Codul civil și Codul penal etc.
La 11/23 februarie 1866 Cuza este inlăturat de la domnie de ,,monstruoasa coaliție”, ce reprezența nefirească încheiată de conservatori cu liberalii radicali tocmai pentru detronarea domnitorului.
Hora Unirii ne cheamă pe 24 Ianuarie ,,să dăm mână cu mână”, noi urmașii lui moș Ion Roată, ai lui Cuza Vodă, Alecsandri, Kogălniceanu etc. Cinstim la zi de mare sărbătoare înțelepciunea poporului român, vitejia și sacrificiul suprem în împlinirea visului de veacuri.
A consemnat, prof. Brândușan Rodica
Credit foto: Z&M Matyas
Pentru mai multe imagini accesați pagina de facebook
Pentru alte activităţi desfăşurate la API accesaţi link-ul Activităţi/Evenimente.