»
Viața școlii » Activităţi/evenimente » HOLOCAUSTUL - DRAMA EVREILOR

HOLOCAUSTUL - DRAMA EVREILOR

11/10/2014

Cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului în România, pe 9 octombrie, la școala noastră au fost organizate o serie de evenimente în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Sălaj :

  • Vernisajul expoziţiei comemorative „Cum a fost posibil?”, cu imagini de la institutul Yad Vashem  - ora 13, holul central al şcolii;
  • Prezentarea unui material informativ (material redat mai jos) la toate clasele.
  • Vizionarea filmului documentar ,,Anne Frank" - ora 13, cabinetul de matematică „Ioan Mocan”;
  • Depunerea de flori în Cimitirul evreiesc din Zalău în memoria victimelor Holocaustului.

Organizatori:  coordonatori: prof. Mariana Iuga, prof. Mirel Matyaş
                            membrii: prof. Anca Chiş, prof. Bianca Slevaş, prof. Adriana Păun,                                                                                                                        prof. Andreea Irimeş
 
Comunitatea evreilor din Sălaj a fost reprezentată de preşedintele acesteia domnul Dan Has, de domnul Călin Lucaci şi de doamnele Cristina Has, Ana Cocu şi surorile Davidovici.
 
 
 Într-o ierarhie a marilor drame din istoria omenirii, Holocaustul ar ocupa, indiscutabil, un loc fruntaş.  Şase milioane de evrei ucişi numai pentru vina de a se fi născut  evrei, sute de mii de ţigani, ucişi şi ei pentru o vină asemănătoare, zeci de mii de ,,Martori ai lui Iehova’’ asasinaţi pentru că au ales o anumită credinţă. Iată doar câteva elemente care justifică acest nedorit loc pe care-l ocupă Holocaustul în istoria sec. XX.
Cum poate fi explicat inexplicabilul? Dacă nu-l putem explica, putem să ne aducem aminte, cât mai des, de milioanele de victime.
Acest abominabil proces de exterminare începe în fatidica zi de 30 ianuarie 1933, când Hitler devine cancelar al Germaniei. Între anii 1933-1939, în Germania se pun în practică primele legi antievreieşti si au loc primele crime. O nouă etapă de exterminare se declanşează odată cu invadarea Poloniei, în septembrie 1939. Ca primă măsură se introduce obligativitatea purtării unui semn distinctiv ,,Steaua Galbenă’’şi se înfiinţează ghetourile. În ghetouri mor 500.000 de evrei polonezi. Invadarea URSS, 22 iunie 1941 înseamnă începutul masacrului în masă a populaţiei ocupate. Unităţi mobile ale SS – ului asasinează în estul Europei (1941-1942) între 900.000 şi 1. 300.000 de persoane, dintre care 90% evrei. 
Lagărele de exterminare, o invenţie unică în istoria umanităţii îşi au istoria lor. Primul lagăr de exterminare, în ordine cronologică este cel de la CHELMO  (Polonia), inaugurat în decembrie 1941. Pentru exterminare s-au folosit gazele de eşapament. Procesul exterminării s-a perfecţionat ulterior prin înfiinţarea camerelor de gazare la lagărele din AUSCHWITZ, TREBLINKA, MAJDANEK, BELZEK şi SOBIBOR. Folosindu-se CYCLON, un insecticid puternic, care la o anumită temperatură se transformă în gaz ucigător, aceste lagăre au absorbit mii de trenuri încărcate cu evrei. Problema eliminării cadavrelor a fost rezolvată prin îngrămădirea lor în gropi comune, ulterior prin construirea cuptoarelor de incinerare. Numai AUSCHWITZUL A SECERAT 1.500.000 vieţi.
Deşi este de-a dreptul înfiorătoare, o situaţie statistică, a evreilor dispăruţi în contextul holocaustului, pe ţări, se prezintă astfel:
 

     ŢARA

UCIŞI

SUPRAVIEŢUITORI

Germania

   160.000

     330.000

Austria

     65.000

         7.000

Polonia

3.000.000

     225.000

Franţa

     83.000

     200.000

Cehoslovacia

   217.000

       44.000

Ungaria

   260.000

     300.000

România

 

     430.000

URSS

1.000.000

     300.000

Italia

           800

       35.000

           
O situaţie tragică au avut-o şi evreii din Transilvania de Nord, anexată în 1940 de Ungaria. În 1944, 150.000 de evrei din această parte a ţării au fost deportaşi în lagărul de la Auschwitz. Circa 130.000 dintre aceştia au fost ucişi. Din judeţul Sălaj au fost ucişi 7213 evrei (249 din Zalău, 1056 din Şimleu Silvaniei). ,,Este una dintre ironiile şi tragediile istoriei că, după împărţirea Transilvaniei în 1940, evreii au avut o soartă mult mai rea în partea care i-a revenit Ungariei, ţara cu care au menţinut atât de multe legături culturale şi emoţionale, decât în aceea care i-a revenit României, stat identificat cu excese antisemite în decursul istoriei sale. (Raportul Comisiei Eli Wisel).
Până vom găsi un răspuns la întrebarea cum a fost posibil?  (dacă vom găsi vreodată), nu ne rămâne decât îndemnul: SĂ NU UITĂM!
 
                                                                                       Material întocmit de prof. Mariana Iuga

Pentru mai multe imagini accesaţi pagina de facebook


Pentru alte activităţi desfăşurate la API accesaţi link-ul Activităţi/Evenimente.